Tipuri de alergii
Rinita alergica sau "febra fanului"
Ei bine, nu este determinata de fan si nu este o febra. De fapt, febra de fan este un termen impropriu. Termenul mai adecvat pentru febra de fan este rinita alergica sezoniera.
Rinita alergica, reprezinta o reactie alergica ce poate determina curgerea nasului, inrosire si prurit al ochilor, lăcrimare excesivă, senzatia de presiune la nivelul ochilor, inflamarea gatului si dureri de cap. Simptomele rinitei alergice seamana, de fapt, extrem de mult cu o raceala.
Rinita alergica sezoniera este usor de recunoscut deoarece apare in acelasi moment in fiecare an. Sezoanele polenice variaza in functie de diferitele tipuri de polen si de zona geografica. Este important sa cunoasteti sezonul dumneavoastra polenic, deoarece medicamentele care trateaza alergia - antihistaminicele, sunt mai eficiente daca incepeti sa le luati imediat ce a inceput sezonul in care dumneavoastra sunteti alergic.
Incarcatura de polen este maxima dimineata. De aceea, pentru un efect mai bun, este indicat ca medicatia antialergica sa fie luata dimineata, motiv pentru care ar fi de preferat antihistaminicele nesedative.
Alergia la frig
Expunerea la temperaturi scazute în timpul sezonului rece poate determina la nivelul pielii, reactii normale la frig sau reactii anormale, în functie de specificul fiecarui individ.
Simptomele alergiei la frig
Urticaria la frig este una dintre reactiile cutanate anormale, care se manifesta prin aparitia de leziuni dupa expunerea la vânt, dupa bai în apa rece, dupa consumul de bauturi reci sau la simpla scadere a temperaturii.
Alergia la frig se manifesta clinic prin aparitia de placi urticariene (eritem, edem si prurit) pe zonele expuse la frig, care dispar în 2-3 ore dupa eliminarea agentului fizic incriminat. Acest tip de alergie se localizeaza la nivelul mâinilor, antebratelor, fetei, dar se pot întinde pe întreaga suprafata a corpului. La nivelul fetei pot sa apara simultan episoade de angioedem , cu edem (umflatura nedureroasa rezultata prin acumulare de lichid seros) al buzelor, limbii, însotit uneori de dificultati în respiratie. Manifestarile digestive constau în dureri abdominale, diaree, voma, iar la nivel cardiovascular pot sa apara adevarate socuri hipotensive, ca urmare a scaderii bruste a tensiunii.
Diagnosticul pentru urticarie la frig se pune, în majoritatea cazurilor, pe baza testului la gheata. Tratamentul consta în prevenirea expunerilor la agentii fizici mentionati anterior, în tot cursul vietii. Sporturile acvatice vor fi interzise daca testul la gheata este pozitiv în mai putin de trei minute. De asemenea, pacientii diagnosticati cu urticarie la frig vor evita sporturile de iarna, ca si consumul de alimente si bauturi reci.
Tratamentul alergiei la frig
Pentru obtinerea unui tratament adecvat alergiei la frig se recomanda consultarea medicului.
Alergiile alimentare
Alergia alimentara, foarte cunoscuta de bolnavi pe propria lor piele este totusi destul de frecvent minimalizata ca importanta . Realitatea este ca simpla reactie de respingere fata de un aliment nu este egala cu tot ceea ce inseamna alergia alimentara. Multe alimente pot genera reactii de intoleranta sau intoxicatii, care doar imita alergia.
Manifestarile alergiei alimentare se exprima prin: greata, varsaturi, tulburari digestive, dar si umflarea si uscarea buzelor, precum si colorarea rosiatica a zonei din jurul gurii. Uneori, dupa ingestia alimentului alergizant apare si senzatia de congestie nazala si prurit.
Se poate intampla si un fenomen bizar prin care unele alimente sunt "confundate" de catre organism cu alte substante alergizante (e vorba de asa-numita alergie incrucisata); de exemplu, alergicii la polenul gramineelor reactioneaza adesea in mod similar la pepene sau kiwi, in timp ce alergicii la acarieni reactioneaza la crustacee sau creveti. In aceste cazuri reactia organismului se poate manifesta doar prin urticarie, dar si prin criza acuta de astm, edem Quincke sau chiar soc anafilactic, cu potential letal.
Alimentele cele mai alergizante sunt nucile, piersicile, ciresele, capsunele, zmeura, bananele, kiwi, pepenii, morcovii, feniculul, patrunjelul, crustaceele, ouale, laptele, pestele.
Alimentele cele mai alergizante la copii, sunt tocmai cele de baza in alimentatia lor: lapte, oua, cacao. Cercul rosu in jurul buzelor, urticaria, voma in jet a unui aliment, crizele de astm chiar in timpul mesei, toate acestea sunt semne ale unei posibile alergii alimentare, motiv pentru care trebuie consultat neintarziat un specialist in alergologie.
Alergia alimentara se declanseaza cu atat mai usor cu cat i se deschid portile de catre o boala pre-existenta cum ar fi ulcerul gastric, consumul abuziv de alcooluri tari sau de sucuri acide, obiceiul de a manca alimente deosebit de picante.
Ce alimente produc false alergii?
Falsele alergii sunt produse de alimente care contin prea multe histamine: bauturi fermentate, alimente fermentate, mezeluri, carnati, conserve, peste, tomate.Alimente care elibereaza histamina : oua, ciocolata, fragi, ananas, peste, tomate, alcool, ceai, cafea.Alimente care contin mult tiramin: afumaturi (branzeturi, peste, carne, mezeluri etc.), ciocolata, vin alb, tomate, varza, struguri.